" Nu pot spune cu precizie cand am devenit dependent, dar stiu ca de pe la 12 ani am inceput sa gasesc in masturbare o sursa de placere, care ma desprindea de realitatea insuportabila a scolii.
Cu timpul s-a strecurat si un sentiment de rusine si asta m-a insingurat foarte mult.
Am descoperit revistele erotice si astfel adictia mea s-a adancit si mai mult. Relatia mea cu fetele era una stangace si greoaie. Nimic nu mi se parea mai dificil decat sa incerc a cuceri o femeie. Tot jocul acela, acel carusel de "da si nu, poate, dar ma mai gandesc”, ma descuraja si ma facea sa ma simt respins.
Dar acasa ma asteptau revistele mele, iar acele femei se lasau usor seduse, si nu faceau nazuri.
Insa odata cu aparitia internetului, totul s-a schimbat. Dependenta mea a cunoscut o crestere foarte mare, coplesitoare ca un taifun. Deja eram la distanta de un clic de paradis. Sute de femei, faceau ce doream eu, puteam alege orice: o infinitate de optiuni erotice imi statea in fata.
Fara sa-mi dau seama insa, depresia, scarba si insingurarea au inceput sa ma hartuiasca fara mila. Devenisem, steril sufleteste, nu mai puteam sa privesc o femeie decat ca pe un obiect sexual. Nu eram interesat de sufletul unei femei, ci doar de parti componente din trupul ei.
Incercarile mele de a avea relatii stabile cu femei, esuau lamentabil. Ma foloseam de ele sexual, dar imi era imposibil sa ma conectez cu ele sufleteste. Nu puteam simti iubire, nu-mi pasa de durerea lor, ma gandeam numai la mine si la satisfacerea instinctului meu.
Golit de respect de sine, traiam doar pentru pornografie. Cu timpul am renuntat sa ma mai implic in relatii cu femei si astfel dependenta m-a furat cu totul.
Credeam ca asta voi face pana la sfarsitul zilelor mele, cand voi ajunge un batran libidinos si jalnic.
Amara resemnare.
Dar odata cu descoperirea unui program de recuperaere am reusit sa inteleg gravitatea acestei dependente, ravagiile ei pe plan fizic, spiritual, social si mai ales psihic, dar si solutii clare pentru a iesi din aceasta sclavie. Acum lucrez programul, am intalnit oameni asemenea mie cu care ma intalnesc la un grup si am sperante.
Toti cei care va confruntati cu o asemenea adictie, luati masuri din timp, nu lasati focul sa se intinda caci cu fiecare an ce trece e mai greu de intrat in recuperare.
Se poate, aveti incredere!
Petrache."